Home About Browse Search
Svenska


Hagberg, Johanna and Winroth, Karin, 2012. Chișinău : the green structure of a city in transition. Second cycle, A2E. Uppsala: SLU, Dept. of Urban and Rural Development

[img]
Preview
PDF
23MB

Abstract

The Republic of Moldova is not very well known among people living in the rest of the world. It is a rather small country and its borders are not more than 20 years old. As a former part of the Soviet Union it is a country in
transition. This transition is present at many levels, not only from a planned economy to a market economy and a wish to become a part of the European Union, but also in the way of thinking, which include city planning. This
master thesis is a result of a twinning agreement started in 2009 between Borlänge and Chişinău municipalities, where both sides realised the need of a Green Structure Plan in Chişinău. The aim of this master thesis is to produce a Green Structure Plan for the capital city, Chişinău. The plan is based on sustainability from an ecological, social, and to some extent economic perspective, and it gives the answer to what a Green Structure Plan is and how it can be used as a tool for sustainable urban development. Further,
it investigates how a Green Structure Plan can be applied to the city of Chişinău.

The work with this master thesis has passed through four phases: preparations, an eight week long field study, processing of the gathered material, and proposal. During the inventory and analysis phase a range of different
methods were used to get as a diverse and precise perspective of the city as possible. The methods we have used for the inventory are: literature studies; a case study of Borlänge Green Structure Plan; site visits, observations and photography; studies of maps and plans; interviews; and a public workshop with citizens. Methods used for analysis are SWOT-analysis, Lynch-analysis,
and Patrik Grahn’s eight park characters.

One of the greatest challenges of today’s society is to achieve sustainable urban development. The values of environment, nature, and culture need to go hand in hand with values from a social and economic perspective.
The preconditions to create enduring sustainable development of the urban environment are to a great extent determined by how the built environment is preserved and developed (Boverket 1999, p.12). Chişinău has great potentials for connected green structures with high economic, social, ecological and cultural values. There are vast green spaces in the suburbs and a river floating through the city. Also, the city is connected with the only larger forest area left in the country, Codrii forest. However, fractioning of green links, increased traffic, lack of finances for maintenance, pollution, and unregulated
growth within green areas are threats to green spaces today. For a sustainable development of the city these threats need to be adjusted. Also, it is important to keep the historic traces and the identity of green spaces as
they are important factors from a social and cultural perspective.

We have partly based our project proposal on the General Urban Plan for Chişinău from 2004. New ring roads are planned within and outside of the city to handle the traffic situation. Our first proposal concerns the management of increased amounts of traffic in the city, where the purpose is to protect the existing green links and encourage a more sustainable network of transportation.
Inventories, analysis and proposals are also made for existing park areas within Chişinău. People use these spaces as their living rooms. Older men play chess, ladies talk, and young couples sit on benches. There are three types of green space in Chişinău; public gardens, parks and forest-parks. Due to similar maintenance, character and function some of these areas are not used according to their potential. We have offered a new way of categorising green spaces according to Uppsala’s park program, based on the existing classification in Chişinău. We believe a diversification of the maintenance, function,
and character of green spaces will create more efficient use and increase the value of the green space, since more people will have the opportunity to find a park suitable for their needs.

Also, we have focused on the River Bîc which is a backside and barrier today going through the city. The river is regularly flooded which affects big parts of the city, and is threatened by pollution from domestic and industrial
waste. However, it does have great potential as a blue-green spine through the city, becoming a public blue-green parkway. To decrease the frequent risk
of floods, a plan has been made by the Water Management projecting Institute, Acvaproiect, where the river is broadened, slopes are reinforced with concrete and where the water flow is controlled by valves. In comparison,
our suggestion is to prevent flooding in a more natural way, going back to the original meandering shape of the river. If slopes are stabilised by planted vegetation new habitats will be created, supporting the local flora and fauna.

Also, a flood plain can prevent flooding as well as becoming a recreational parkway and tourist attraction.
This thesis should be seen as a first step towards the sustainable development of Chişinău. Further inventories and analysis are needed in order to comprise all green space in Chişinău. We have provided an example of how to include economic, ecological and social factors when planning for the green structure through added habitats for the native flora and fauna, reinforced green links, increased quality of public green spaces, and a sustainable transportation network. The economic investment needed is high, but simultaneously it provides an opportunity to make a long-term profit through the improvement of people’s health and life quality, by attracting tourists and business
investors, and by stabilizing the ecological system in Chişinău.

,

Republica Moldova nu este foarte cunoscută celor ce trăiesc în afara acesteia. Este o țară relative mica iar granițele sale au fost stabilite de-abia acum 20 de ani. Ca fostă parte a Uniunii Sovietice, este o țară în stare de tranziție.

Această tranziție se resimte în mai multe planuri, nu numai în ceea ce privește trecerea de la o economie planificată la una de piață, și din punctul de vedere al dorinței de aderare la Uniunea Europeană, ci de asemenea în privința
mentalității, inclusiv urbanistica. Această teză de master este rezultatul a unei convenții de înfrățire din 2009 între municipiile Borlänge și Chişinău, care au realizat importanța unui Plan Urbanistic Verde în Chișinău. Scopul acestei teze de master este de a produce un Plan Urbanistic Verde pentru capitala țării, Chișinău. Planul este bazat pe sustenabilitate ecologică, socială, și chiar economică, în același timp răspunzând la întrebarea: Ce este un Plan
Urbanistic Verde și cum poate fi folosit ca unealtă pentru dezvoltarea urbană sustenabilă? Mai mult, acesta analizează cum se aplică un Plan Urbanistic Verde Chișinăului.

Munca depusă pentru crearea acestei disertații a avut trei etape: pregătirea, studierea domeniului timp de opt săptămâni, și procesarea materialului adunat. În timpul fazei de inventariere și analiză au fost folosite diverse metode pentru a obține cât mai multe perpective diverse și precise cu putință.

Metodele folosite pe parcursul inventarierii sunt: analizarea literaturii de specialitate; un studiu de caz asupra Planului Urbanistic Verde a orașului Borlänge; vizitarea, observarea și fotografierea locurilor; studierea hărților și a planurilor; interviuri şi sondaje; și un workshop public la care au participat cetățeni ai orașului. Metodele folosite în cadrul etapei de analiză sunt: analiza
SWOY, analiza Lynch și cele opt caracteristici ale parcurilor de Patrik Grahn.

Una din cele mai mari provocări ale societății actuale este aceea de a obține o dezvoltare urbană sustenabilă. Valori precum: mediul înconjurător, natură și cultură trebuie să meargă mână în mână cu valorile sociale și economice.
Condițiile prealabile pentru crearea unei dezvoltări sustenabile și durabile a unui mediu urban sunt în mare parte determinate de felul în care este conservat
și dezvoltat mediul construit (Boverket 1999, p.12).

Chișinăul are un potențial imens în ceea ce privește o structură verde conectată la valori sociale, culturale și ecologice înalte. Există spații verzi vaste în suburbii și un râu în interiorul orașului. De asemenea, orașul este conectat cu Pădurea Codrii, cea mai mare pădure rămasă pe teritoriul Republicii Moldova. Pe de altă parte, fracționarea elementelor verzi, traficul crescând, lipsa fondurilor pentru întreținere, poluarea și creșterea nereglementată a construcţii nelegale din REZUMATULUI ROMANESC spațiile verzi sunt o amenințare creascândă. Pentru o dezvoltare sustenabilă a orașului aceste amenințări trebuie să fie ajustate. De asemenea, este important să păstrăm urmele istoriceși identitatea spațiilor verzi deoarece acestea sunt imporante pentru o dezvoltare socială și culturală sustenabilă.

În parte, ne-am bazat proiectul pe Planul Urbanistic General pentru Chișinău din 2004. Pentru a face față traficului, au fost planificate noi ronduri atât în
oraș, cât și în afara lui. Prima noastră propunere vizează gestionarea traficului crescut în oraș, în același timp protejând elementele verzi existente și încurajând
o rețea de transport mai sustenabilă. De asemenea, ne-am concentrat asupra Râului Bîc, care actual constituie spatele și o barieră ce traversează orașul. Râul prezintă un risc crescut de inundații precum și de poluare din
surse domestice și industriale. Totuși, are un mare potențial de a fi esențial în planul orașului, devenind un loc verde de promenadă. Pentru a scădea riscul inundațiilor ce au loc odata la 30-50 de ani, Acvaproiect, Institutul de
Proiectare a Sistemelor de Gospodarire a Apelor, a creat un proiect conform căruia râul va fi lărgit, malurile ranforsate cu beton, iar debitul apei controlat
prin intermediul unor valve. Prin comparație, sugestia noastră este aceea de a preveni inundtațiile într-un mod mai natural, întorcând râul la forma sa șerpuită inițială. Dacă malurile sunt stabilizate prin plantare de vegetație, vor fi create noi habitate, astfel adăpostind și sprijinind fauna și flora locală. De asemenea, o luncă ar putea preveni inundațiile, în același timp devenind un
spațiu verde destinat recreerii și o atracție turistică.
De asemenea se fac inventarieri, analize și propuneri parcurilor existente de pe teritoriul Chișinăului. Oamenii folosesc aceste spații pentru diverse activițăți. Bătrânii joacă șah, femeile stau de vorbă, și cupluri tinere stau pe
bănci. Există trei tipuri de spații verzi în Chișinău: grădini publice, parcuri și păduri-parc. Din cauza îngrijirii, caracterului și funției asemănătoare, unele
dintre acestea nu sunt folosite la adevăratul lor potențial. Am propus un nou mod de a categoriza spațiile verzi conform programului pentru parcuri Uppsalei, bazat pe o clasifiacre deja existentă în Chișinău. Noi credem că o
diversificare a modului în care sunt îngrijite, funției și caracterului spațiului verde va crea valorificarea mai eficientă a spațiilor verzi, oamenii având șansa
de a alege parcul potrivit nevoilor fiecăruia.

Această teză ar trebui văzută ca fiind un prim pas spre o dezvoltare sustenabilă a Chișinăului. Inventarieri și analize ulterioare sunt necesare pentru a acoperi
întregul spațiu verde al orașului. Noi am oferit un exemplu de includere a factorilor economici, ecologici și sociali în planificarea structurii verzi a orașului prin adăugarea de habitate pentru dezvoltarea florei și faunei, consolidarea elementelor verzi, îmbunătățire a calității spațiilor publice verzi și o rețea de transport sustenabilă. Investițiile de ordin economic necesare asigură
o sursă de profit pe termen lung prin îmbunătățirea sănătății și calității vieții oamenilor, prin atragerea turiștilor și a investitorilor, și prin stabilizarea sistemului ecologic în Chișinău.

Main title:Chișinău
Subtitle:the green structure of a city in transition
Authors:Hagberg, Johanna and Winroth, Karin
Supervisor:Berg, Per G
Examiner:Ignatieva, Maria
Series:UNSPECIFIED
Volume/Sequential designation:UNSPECIFIED
Year of Publication:2012
Level and depth descriptor:Second cycle, A2E
Student's programme affiliation:YLARK Landscape Architecture Programme (admitted before July 1, 2007) 300 HEC
Department:(NL, NJ) > Dept. of Urban and Rural Development
(LTJ, LTV) > Dept. of Urban and Rural Development
Keywords:Chișinău, Moldova, The Republic of Moldova, Green Structure, Plan, Bluegreen structure, General Urban Plan, Infrastructure, River Bic
URN:NBN:urn:nbn:se:slu:epsilon-s-1637
Permanent URL:
http://urn.kb.se/resolve?urn=urn:nbn:se:slu:epsilon-s-1637
Subjects:Landscape architecture
Language:English
Deposited On:13 Sep 2012 09:44
Metadata Last Modified:13 Sep 2012 09:44

Repository Staff Only: item control page

Downloads

Downloads per year (since September 2012)

View more statistics

Downloads
Hits